Un concurs organizat la nivel de Consiliu Judeţean şi anunţat public în nu se ştie ce mijloc media local a dat naştere unor dispute. Cel vizat, directorul Vasile Bânzar din cadrul Consiliului Judeţean Botoşani, o personalitate bizară şi contestată de cei care îl cunosc, s-a disculpat de acuzaţiile ce i s-au adus, folosindu-se de un text al legii care i-a permis să restrângă aria celor ce puteau participa la examenul de ocupare a unei funcţii de magaziner.
„Director CJ salvat de lege” s-a intitulat ancheta noastră, declanşată la sesizarea concurentului Dumitru Gavrileţ, cel căruia, deşi cu şcoală profesională de patru ani specializarea merceologie, cu o vechime de peste treizeci de ani în funcţia de gestionar şi şef depozit, a fost respins de la examen ca fiind necorespunzător postului.
„Pilosu” are explicaţia sa:
„Păi, nu se ştie fraţilor cine câştigă concursurile pe la instituţiile publice. Degeaba daţi la ziar, dacă nu se fac anchete mai vaste. Se intră în general pe bază de prietenie, grad de rudenie şi alte grad E(uro). Foarte puţine cazuri în care se intră pe dreptate.” Cam aceeaşi explicaţie ne-o oferă şi
„Roua dimineţii”, formulându-şi punctul de vedere astfel:
„E un post important. Cum vă imaginaţi că ar fi fost dat oricui? Magazionerul trebuie să fie om de încredere al şefului. Şi cu aşa şef ca Bânzar! Ştie toată lumea despre ce vorbesc, sau e nevoie să detaliez?” Ce n-a detaliat acest comentator a făcut-o
„Cetăţeanul turmentat”, ce ne-a oferit nişte detalii mai de casă:
„O întrebare pentru Domnul Bânzar: În câţi ani ai terminat facultatea, DOMNULE, nu cumva mai mult de 6, că aşa era atunci la POLITEHNICA. Ai mai băgat în rahat o fabrică de al cărui dezastru se leagă numele d-vs. Vă simţiţi responsabil, Domnule? A-ţi vândut-o Domnului PERJA, zis Goldana. Ce nu este aşa?” Nu ştim dacă este aşa, sau poate altfel, dar ştiu că merită să facem ceva investigaţii pe seama acestor informaţii. Nu se ştie de unde poate sări iepurele şi cât de mare poate fi. Pentru că
„CL a aprobat regulamentul de organizare a circulaţiei rutiere”, un cititor se roagă
„Dă, Doamne ! Abia aştept să văd dacă se va aplica ceva din toate aceste deziderate.” Să fim mai înţelegători şi să aşteptăm primele rezultate. Deocamdată s-a făcut un pas important, benefic pentru municipiul Botoşani. Cei de la Garda Financiară au anunţat public că au aplicat
„Amenzi de peste 9.500 RON aplicate societăţilor agricole”. Comentatorul
„Conţopistul” a reacţionat:
„Domnule comisar şef al gărzii financiare, evaziunea fiscală în cazul lucrărilor agricole efectuate mecanizat este în procent de peste 80%, iar subalternii domniei voastre îşi protejează sferele de influenţă pe sectoarele constituite de ani de zile. Ştii mătăluţă acest lucru. Faci poate parte din careul celor patru aşi?” Nu cred că sunt comisari ai Gărzii Financiare implicaţi în protecţia unor societăţi agricole. Când aceste societăţi n-au bani nici pentru sare la scrumbie, nu văd ce mare pricopseală ar aduce comisarilor dispuşi să le târnosească precum unele societăţi comerciale, cum ar fi cele din sfera producţiei şi comercializării alcoolului. Lui
„Damocles” nu-i miroase a bine încheierea unui
„Protocol între Poliţia Rutieră şi un lanţ de benzinării”. Părerea sa este că
„De să supravegheze ruşii de la Lukoil traficul din Botoşani şi nu o altă firmă privată? De ce poliţia nu a încercat să cumpere 2 camere de supraveghere pe care să le folosească singură? Nu costă chiar aşa mult. O altă afacere a lui Zmău, care încearcă acu să-şi îmbunătăţească imaginea pe care o are sau sunt şi alte interese?” Cel mai bine ar fi să aşteptăm primele rezultate ale acestei măsuri că, vorba ceea, adevărul tot va ieşi la suprafaţă. Nu ştiu cum de-au reuşit fraţii Humelnicu să trezească atâta antipatie publică. Cert este că atunci când apar în vreo ştire de interes public, că şi ei sunt persoane politice publice, unii cititori îi şicanează din plin.
„Democratul Humelnicu este anchetat penal” s-a referit la faptul că Radu Humelnicu, membru de vază al PD şi consilier judeţean a fost supus unei anchete penale, fără vreun motiv anume. Doi comentatori,
„Radu” şi
„Marta”, le-au reproşat fraţilor Humelnicu carenţe în activitatea profesională. Personal am o altă părere despre fraţii Humelnicu, una pozitivă. Articolul intitulat
„Pedagogul Seminarului este dornic de amor” s-a publicat pentru a cunoaşte şi credincioşii cam cine vor fi duhovnicii noştri peste câţiva ani. Nu este de conceput ca o persoană care şi-a asumat rolul de a duce o viaţă plină de smerenie, de a fi un exemplu în planul moralităţii, de a deveni model de comportament social să-şi manifeste dorinţele sexuale în mod public. Preotul Grigore Deaconu a făcut pentru Botoşani multe lucruri bine, chiar dacă i s-au adus şi unele critici asupra mijloacelor folosite. Mai mult, aşa criticat cum este de către unii dintre noi, el rămâne o personalitate locală influentă. Însă dezavuez faptul că sub bagheta sa pastorală se formează astfel de caractere, precum cel al pedagogului Seminarului Botoşani. Poate că ar fi momentul ca preotul Deaconu să manifeste mai multă fermitate faţă de anumite ieşiri mirene ale celor care s-au pus în slujba credinţei. În ce privesc comentatorii care s-au înghesuit să-şi exprime opinia, unii dintre ei n-au înţeles că articolul este o lecţie de moralitate. Faptul că l-au criticat pe reporter şi n-au analizat cu responsabilitate socială demersurile ruşinoase ale pedagogului, mă face să cred că îngustimea minţii unor cititori poate naşte monstruozităţi ce pot dăuna mult societăţii de astăzi. Nu încurajăm astfel de opinii şi le vom condamna. Epurarea morală a societăţii prezente este o necesitate, un deziderat european, care trebuie să ne preocupe pe toţi cei ce conştientizăm momentul prin care trecem. La revedere!
(Ioan ROTUNDU)
